Rătăcire
Cristina O.
 |
| sursă foto: internet |
Alerg cu tălpile
goale prin ploaie,
mi-e frică...
fug de
iubire, nu vreau să o simt,
mi-e frig...
e rece ploaia,
iar lacrimile mi-au înghețat pe chip.
mi s-au format țurțuri ascuțiți
și simt ochii
grei...nici nu mai pot clipi.
un soare ar putea
sa mi-i topească,
să-i facă să cadă
sub formă de ploaie pe pământ...
și să alerg cu durere pe lacrimile mele fierbinți...
acum îmi ard tălpile,
dar rezist
și fug disperată
de iubire.
nu vreau să mă
prindă tocmai acum,
mi-e teamă de
iubire, mi-e teamă, recunosc...
iubirea-i
posesivă,
nu vreau să o
cunosc
și nici să
o-nțeleg.
cu disperare
alerg, cad la pământ și zic:
cine sunt eu în
lumea asta de nisip?
