Dialog între
Soare și Lună
Cristina O.
Cristina O.
 |
| Sursă foto: Dragosso Photography |
 |
| Sursă foto: Dragosso Photography |
-Doamnă Lună, pare-mi-se
Că-i timpul ca eu
s-apar,
Lumea s-a trezit
din vise,
Ca o floare eu răsar.
-Mai lasă-mă doar
un pic,
Nu vezi c-am îmbătrânit?
O să plec, stai
liniștit!
Și să știi, ești
necioplit!
-Nu-i frumos să
mă jigniți,
Eu v-am respectat
mereu!
Și să știți,
chiar mă uimiți...
Îmi răpiți din
timpul meu.
-Omenii mă vor pe
mine,
Îi veghez în timp
ce dorm,
Eu nu mă comport
ca tine,
Tu te crezi un
mare domn.
-Nu mă cred,
chiar asta sunt,
Scumpă doamnă, ca
să știi,
Nu sunt nici eu
chiar un sfânt,
Dar îmi iubesc
oamenii!
Tu ești chiar
răutăcioasă,
Hai, te rog,
du-te acasă!
M-am cam plictisit
de tine,
Îți doresc să te
faci bine!
La suflet eu mă
refer,
Că tu nu ești
bolnăvioară,
Ai o inimă de
fier
Și răutatea ca
boală.
