Luminează, Doamne!

sursă foto - internet

Luminează, Doamne, gândul

Celor ce-s puși doar pe ceartă,

Preferă venin și, bându-l,

Ne-amărăsc a noastră soartă.

Luminează, Doamne, fața

Celor cu privirea acră,

Uită cât de scurtă-i viața

Și atât, atât de sacră...

Luminează, Doamne, omul

Cel cu inima cea sumbră,

Că mai blând e, Doamne, Pomul

Ce oferă a lui Umbră.

Natura merita ca Domnul

Să o numească Om, nu omul!

(Luminează, Doamne! din volumul În inima literelor, Cristina O.)