Din când în când

Din când în când... privește-ți sufletul

Și ascultă-l, are ceva de spus...

În tăcerea nopții, doar urletul

Mai șoptește ceva, un vis apus.

Din când în când... culege și un dor,

O speranță pe care s-o plantezi

În inimă, devino visător,

Fii tu un om în care poți să crezi!

Din când în când... citește-ți privirea,

Deși tăcută, ea scrie de zor

Un vers timid, scrie fericirea,

O fericire ce plânge de dor.

de Cristina Olteanu