Mi-ar plăcea

Mi-ar plăcea să fiu o Floare

ce minunat tu o privești,

iar când mă-ntâlnești în cale,

să nu mă rupi, să mă iubești!

Mi-ar plăcea să fiu o Carte

pe care în mână o ții,

să mă citești, chiar de sunt veche

și am paginile gălbenii.

Mi-ar plăcea să fiu Ceaiul fierbinte

pe care în ceas de seară îl bei

cu poftă și să-ți aduc aminte

că sunt a ta infuzie de tei.

Mi-ar  plăcea să fiu Aerul ce-l tragi

cu lăcomie la tine în piept,

să-ți mângâi ochii care îmi sunt dragi

și întreg al tău corp făr’ de defect.

Iubesc să fiu chiar eu cea care

poate ține locul orișicui;

de vrei, sunt și a ta Mâncare,

pot fi și Apa, dar și-al tău Cui

din care tragi cu sete.

                                                                                 (Mi-ar plăcea, Cristina O.)